Știri · 19 noiembrie 2026
iCONE 2026 a lansat Neuronet și un angajament al lumii de limbă portugheză față de neuroetică
Conferința Internațională de Neuroetică a avut loc online pe 18 noiembrie, în limba portugheză, cu tema „De la creier la o rețea științifică”. A reunit cercetători din Portugalia, Brazilia, Mozambic, Capul Verde și São Tomé și Príncipe, a lansat public Neuronet și s-a încheiat cu o declarație privind neuroetica și angajamentul față de viitor.
O zi, mai multe platforme
Conferința s-a desfășurat între 10:00 și 17:15 (ora Lisabonei). A fost transmisă live pe Zoom și YouTube și distribuită pe WhatsApp și Facebook, iar deschiderea s-a făcut cu filmul „iCONE, Hora de Começar”. În cuvântul său de bun venit, António Jácomo a prezentat tema anului, neuroetica și lumea de limbă portugheză. El a susținut că țările cu o tradiție mai redusă în cercetarea din neuroștiințe nu sunt simpli destinatari, deoarece marile centre de cercetare „au multe de învățat” de la ele. I-a mulțumit lui Miguel Vieira pentru organizare, componenta digitală și pregătirea științifică a conferinței și a amintit rolul Centro de Estudos de Bioética ca instituție gazdă.
Interfețe creier-mașină: o perspectivă neuroetică
În conferința de deschidere, Steven Gouveia (Institutul de Filosofie, Universitatea din Porto) a trecut în revistă un secol de interfețe creier–mașină, de la prima electroencefalogramă umană, din 1924, până la neuroprotezele de vorbire de astăzi. A pus în balanță precizia dispozitivelor invazive și riscul lor biologic și a evidențiat cinci întrebări:
- Erori de decodare: o eroare inofensivă într-o propoziție poate fi gravă atunci când se conduce un scaun cu rotile sau se cere un medicament.
- Agentivitate: unii pacienți își atribuie acțiuni pe care nu au intenționat să le facă, lucru pe care procesarea predictivă și iluzia mâinii de cauciuc ajută să-l explice.
- Responsabilitate: aceasta ar trebui asumată de întreaga echipă, nu căutată la indivizi izolați.
- După proiect: ce se întâmplă cu implanturile, pacienții și datele atunci când se încheie finanțarea unui studiu?
- Intimitatea mentală: Chile a fost pionier în protejarea ei la nivel constituțional.
Concluzia sa a fost că etica nu se poate opri la aprobarea unui comitet de etică. Ea trebuie să însoțească un proiect înainte, în timpul și după desfășurarea lui, cu eticieni în cadrul echipelor de cercetare și cu obiectivul unei „autonomii semnificative” pentru fiecare pacient.
Urmăriți înregistrarea integrală a acestei conferințe (59 min)
Noile provocări ale neuroeticii
António Jácomo a deschis cu un omagiu adus lui Daniel Serrão, pionier al neuroeticii în Portugalia și inspirator al iCONE, și lui Walter Osswald, care a încetat din viață în urmă cu câteva săptămâni. Prelegerea sa, „Ce se schimbă atunci când începem să cunoaștem și să transformăm creierul uman”, a pornit de la popularizarea neuroștiinței, de la „creierele masculine și feminine” până la neuromarketing. A fost construită în jurul a patru întrebări: creierul ca date, ca intervenție, ca predicție și ca marfă.
A semnalat trecerea de la observarea neuronilor la modularea lor și riscul de a transforma o predicție în destin. A avertizat, de asemenea, că „nu avem nevoie să citim gândurile pentru a crea noi vulnerabilități”. În cadrul discuției, a preluat o întrebare trimisă din Timorul de Est de Elvis do Rosário: „creierul este cel care decide pentru persoană sau persoana este cea care decide prin intermediul creierului?” A respins dualismul din spatele acesteia: „Nu există creiere fără ființe umane și nici ființe umane fără creiere.” Carlos Costa Gomes, președintele Centro de Estudos de Bioética, a subliniat că persoana este fundamentul oricărei decizii.
Urmăriți înregistrarea integrală a acestei conferințe (80 min)
Neuroetica în limba portugheză: perspective naționale
După-amiază, sesiunea „Neuroetica în limba portugheză”, moderată de Miguel Vieira, a prezentat un domeniu în construcție în contexte foarte diferite:
- Portugalia. Jorge Mateus (Universitatea din Minho, Centrul de Etică, Politică și Societate) a prezentat un proiect exploratoriu privind neurotehnologia de consum, precum inelele și dispozitivele purtabile. A propus trei concepte pentru a reflecta asupra ei: „neuro-panopticonul” de la locul de muncă, „sinele ca platformă” de date și „obsolescența existențială”. Urmăriți intervenția (9 min)
- São Tomé și Príncipe și Capul Verde. Liliana Alves, medic infecționist în Portugalia, născută în Praia, a prezentat și lucrarea pregătită împreună cu Adionilde Aguiar, care nu a putut participa. São Tomé și Príncipe nu are încă centre de cercetare în neuroștiințe, dar are un comitet național de etică a cercetării în sănătate, iar în 2024 a organizat prima sa misiune medicală dedicată neurologiei. Vorbitoarele au propus o evaluare-pilot a nevoilor de neuroetică din țară și o agendă de cooperare între țările de limbă portugheză. În Capul Verde, Hospital Agostinho Neto are deja neurologie, neurochirurgie și un comitet de etică.
- Mozambic. Eden Mucache, medic care coordonează un program de licență în medicină, a descris o țară în care neuroștiința nu este încă un domeniu de sine stătător, iar cercetarea se concentrează pe epilepsie, accident vascular cerebral, konzo și hidrocefalie. O nouă lege a sănătății, promulgată anul acesta, reglementează donarea și transplantul de organe, dar nu există încă un organism de bioetică care să o susțină. Un nou comitet instituțional de bioetică clinică și socială urmează să își înceapă activitatea la începutul anului 2027.
- Brazilia. Alberto Paulo Neto (Programul postuniversitar de Bioetică, PUC Paraná) a prezentat propunerile legislative ale Braziliei privind neurodrepturile, datele neuronale și integritatea mentală. Le-a interpretat prin prisma ideii republicane de non-dominație a lui Philip Pettit, aplicată influenței marilor companii de tehnologie.
Dezbaterea a abordat formarea etică a medicilor și asistenților medicali, consimțământul informat, protecția datelor pacienților și rolul comitetelor de etică. Carlos Costa Gomes a descris comitetele drept „conștiința etică” a științei: „nu există știință bună fără etică bună”. António Jácomo a anunțat că Centro de Estudos de Bioética va organiza în martie un congres național privind predarea eticii în universități și în organizațiile profesionale.
De la cartografiere la rețea: lansarea Neuronet
Miguel Vieira a prezentat Neuronet prin zece cazuri reale, publicate în 2025 și 2026, în care rezultatul a sosit înaintea întrebării etice. Printre ele s-au numărat decodarea amintirilor în timpul somnului, o muscă simulată pornind de la conectomul ei, computere alcătuite din neuroni umani vii și colectarea de date cerebrale prin benzi pentru cap destinate consumatorilor. Niciun cercetător nu poate ține singur pasul cu acest ritm. Prin urmare, Neuronet propune ca neuroetica să intervină înainte de proiectarea unui studiu, prin orientare anticipativă, și în timpul desfășurării lui, prin sprijin pentru cercetare.
Prezentarea a inclus un tur al portalului: Observatorul progreselor, deschis în acea zi, domeniile de studiu, resursele, grupurile de lucru aflate în pregătire și forumul. Participarea este gratuită, admiterea este moderată și nu este necesară afilierea la o universitate. Miguel Vieira a spus că ideea a pornit de la o prezentare susținută de António Jácomo în Parlamentul Portugaliei în noiembrie 2024, în fața Consiliului Național de Etică pentru Științele Vieții. A încheiat cu o provocare: „cu rețeaua pusă în funcțiune, fiecare zi poate fi ziua de 18”.
Urmăriți înregistrarea integrală a acestei prezentări (45 min)
Notă de încheiere: o declarație și cinci angajamente
Conferința s-a încheiat cu lectura declarației finale de către António Jácomo, „De la creier la o rețea științifică: construirea unei neuroetici de limbă portugheză pentru viitor”, sub deviza „O comunitate, o limbă, o responsabilitate comună”. Documentul va fi trimis universităților, ministerelor științei și tehnologiei, comunității filosofice și instituțiilor partenere. Prin acesta, participanții se angajează:
- să pună demnitatea persoanei umane în centrul dezvoltării neuroștiinței și neurotehnologiei;
- să promoveze o cercetare etică, responsabilă și interdisciplinară, care să anticipeze impactul descoperirilor sale;
- să consolideze formarea în neuroetică a cercetătorilor, profesioniștilor din sănătate, studenților și societății;
- să construiască punți între instituții și comunități științifice, valorificând contribuția lumii de limbă portugheză;
- să facă din Neuronet un instrument eficient de întâlnire, colaborare și dezvoltare a neuroeticii.
Declarația se încheie cu o convingere: viitorul neuroștiinței „nu va fi definit doar de ceea ce reușim să descoperim despre creier, ci și de responsabilitatea cu care alegem să folosim această cunoaștere”.
Ce urmează
- iCONE 2027: deja în pregătire, cu scopul de a aduce neuroetica de limbă portugheză în dialog cu marile centre internaționale de cercetare.
- Congresul organizat de Centro de Estudos de Bioética: în martie, privind predarea eticii în universități și în organizațiile profesionale.
- Înregistrări: transmisiunea integrală este disponibilă, iar organizatorii au anunțat fragmente editate din fiecare sesiune.
- Neuronet: oricine își poate crea un cont și poate candida. La finalul prezentării sale, Miguel Vieira a rugat fiecare participant să aleagă, dintre cele zece cazuri, pe cel care l-a tulburat cel mai mult și să spună care și de ce.
Înregistrări oficiale
- Filmul de deschidere iCONE 2026 (3 min)
- Prezentarea Neuronet (45 min)
- Transmisiunea integrală a conferinței (7 h 34 min)
Rezumat realizat de Neuronet pe baza înregistrărilor oficiale și a programului publicat pe site-ul iCONE. Citatele sunt transcrise din transmisiunea live și traduse din portugheză. Pentru a sugera o corectură, scrieți la info@neuronet.pt.